Transportul feroviar: statul pierde cotă de piaţă, companiile private se luptă între ele

Voteaza acest articol

Pe piaţa transportului feroviar de marfă activează 24 de jucători. Competiţie cea mai dură este pe primele 7 locuri, acolo unde statul pierde constant teren din 2011 până în 2015, intervalul pentru care sunt publice cifrele. Interesant este că porţiunea de piaţă lăsată liberă de stat, se redistribuie către primii 7 jucători, în condiţiile în care ultimii 16 operatori pierd şi ei cotă de piaţă. Asta înseamnă că tendinţa pe piaţă este ca cei mai puternici să ia tot.Imagini pentru tren

CFR marfă pierde cotă de piaţă din 2011 în 2014, de la 49.8% în 2011, scade la 46% în 2013 şi ajunge la 43,7% în 2014, pentru ca pe primul trimestru din 2015 să ajungă la 41,9%. Cumulat între 2011-2015 CFR Marfă pierde 7,9% procente din cota de piaţă. Reducerea porţiunii de piaţă ocupată de CFR Marfă este dublată de pierderi financiare. În toţi cei 4 ani, compania de stat are o pierdere cumulată de 945 de milioane de lei. Asta în condiţiile în care CFR Marfă a redus şi personalul de la 9.145 persoane la 6.324 persoane, deci cu 30%.

Unde s-au dus cele 8 procente din cota de piaţă pierdută de CFR Marfă ? S-au dus spre firmele private, dar marii câştigători ai redistribuirii par nemţii de la DB Schenker, a căror cotă de piaţă creşte spectaculos cu 155% în intervalul 2011-2014.

Informatii recente:  09 Septembrie 2015 - Prima Zi Europeana a Reciclarii Bateriilor

Pe locul secund ca şi cotă de piaţă după CFR Marfă este GFR-ul lui Gruia Stoica, care are rămâne constant la 25%-26%  din piaţă, cu uşoare oscilaţii. Astfel în 2011, GFR are 25,2% din piaţă, pentru ca în 2013 să crească uşor la 26% şi să revină în 2014 la 24,5%. Variaţia redusă este un indicator al stabilităţii companiei, în condiţiile în care din 2013 în 2015 se poate vorbi despre două lovituri puternice pe care GFR le-a primit. Blocarea privatizării în 2013 şi imediat după asta, în 2014, punerea sub acuzare a lui Gruia, fondatorul grupului Grampet din care face parte GFR. Stabilitatea cotei de piaţă şi reluarea creşterii de pe primul trimestru al lui 2015, când GFR ajunge la 26,9% cotă de piaţă, arată că poziţia solidă pe piaţă si legatura grupului Grampet cu pietele europene, a ajutat GFR să treacă uşor peste hopuri care ar fi afectat orice companie. GFR a rămas pe profit 2013-2014 fiind ani de vârf cu 35 milioane şi respectiv 31 de milioane de lei profit, deşi 2015 marchează o reducere a profitabilităţii.

Informatii recente:  Noi burse de studiu pentru elevii cu rezultate scolare deosebite acordate de CPIS

Cota de piaţă a nemţilor de la DB Cargo era 3.6%, pentru ca numai 3 ani mai târziu, filiala DB Schenker să aibă o cotă de piaţă de 8,8%. De altfel, nemţii au înregistrat în 2014 un an de vîrf din perspectiva profitabilităţii, cu 13,3 milioane de lei profit, o creştere spectaculoasă de la 3,8 milioane lei cât obţinuseră cu un an în urmă, pentru ca în 2015 profitabilitatea să scadă substanţial.

Pe locul 4, se află Unicom Tranzit, firma înfiinţată de fostul ministru al Energiei din republica Moldova. În 2011 firma are 4% cotă de piaţă, uşor peste nemţii de la DB Cargo, dar creşterea nemţilor intre 2011-2014 depseste mult creşterea Unicom, care în 2013 ajunge la 4,5% şi în 2014 la 5%. Unicom înregistrează însă o dublare a profitului dela 5 milioane în 2013 la 10 milioane în 2014, reusind sa pastreze si in 2015 un profit similar.

Pe locul 5 se află Cargo TV cu o cotă de piaţă în jur de 5% , în uşoară scădere până în 2014 la 4,5%. Pe locul 6, se gaseste Transferoviar Grup compania înfiinţată de Mitică Călin care avea in 2015 o cota de 5,2%. Cele două companii, Vest Trans Rail si Rail Cargo Romania de pe locurile 7 şi 8 au cota de piaţă în jur de 1-2%.

Informatii recente:  Deschidere Cinema Trivale!

Ce urmează pe piaţă depinde foarte mult de intenţiile statului legat de CFR Marfă. În acest moment, dacă statul nu reia procesul de privatizare, riscă falimentul companiei având în vedere că Comisia Europeană a solicitat returnarea sumelor pe care compania le datora statului şi care fuseseră transformate în acţiuni la momentul privatizării. Fostul ministru al Transporturilor Dan Costescu, declara că:  „Comisia Europeană cerea ca datoria pe care statul a convertit-o în acţiuni la momentul privatizării, va fi încadrată ca ajutor de stat, din cauză că privatizarea nu a mai avut loc.  Suma va fi reintrodusă în pasivul societăţii şi se va activa simultan obligatia CFR Marfă de a returna statului aceasta sumă. Analizând şi trendul financiar descendent al companiei din ultimii ani, DG Competition recomanda României în 2016, nici mai mult nici mai puţin, decât lichidarea CFR Marfă şi valorificarea activelor sale.”

Niciun Comentariu

Nu se pot posta comentarii