Jim Yong Kim- un nou mandat de preşedinte al Băncii Mondiale

http://www.indiepixfilms.com/crumbs/professional-writing-in-any-academic-format-style-and-topic-required professional writing În virtutea unei reguli nescrise, preşedinţia Băncii Mondiale a revenit întotdeauna unui american, iar cea a Fondului Monetar Internaţional a fost rezervată europenilor.

writing services uk

Patriarhul Moscovei a semnat o petiţie care îndeamnă la interzicerea avortului

buy college essay

http://grademeup.net/ accounting essay writing service

essay writing

Patriarhul a semnat acest text după ce s-a întâlnit în cursul dimineţii cu militanţi anti-avort, cărora le-a mulţumit şi pe care i-a binecuvântat, a precizat Biserica, foarte influentă în Rusia.

Unul dintre grupurile la originea petiţiei, Voluntarii Ortodocşi, a publicat pe pagina sa de internet fotografii ale Patriarhului Kiril în timp ce semnează petiţia.

În mai, patriarhul Moscovei a afirmat că avortul este o “adevărată catastrofă naturală care ia anual viaţa a peste un milion dintre iubiţii noştri concetăţeni”.

Petiţia a strâns peste 300.000 de semnături, a subliniat pe Facebook unul dintre iniţiatorii acesteia, liderul mişcării Pentru Viaţă, Serghei Şesnokov, precizând că ţelul este de a aduna un milion de susţinători pentru a fi înmânată preşedinţiei ţării.

Cum a ajuns un român să-și conducă maşina fără a plăti timbrul de mediu

Premieră în justiţia din România. Tribunalul Sălaj a decis că o maşină poate fi înmatriculată fără achitarea timbrului de mediu, după ce Curtea Europeană de Justiţie a declarat taxa ilegală, informează un post de televiziune.

Prima maşină în cazul căreia s-a obținut decizia favorabilă a fost înmatriculată în luna septembrie.

Sentința favorabilă a fost obținută de o avocată din Zalău. A cerut înmatricularea fără timbru de mediu a unui microbuz pentru că taxa era mult prea mare pentru clientul ei, în jur de 2.000 de lei.

Pe rolul Tribunalului Sălaj mai sunt înregistrate 50 de cereri la fel.

Proiectul care dorește majorarea tichetelor de masă la 15 RON

Proiectul de Lege nr. 314 din 2016 pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, inițiat de 59 de parlamentari din toate partidele politice, a primit astăzi votul majorității membrilor Comisiei de Muncă din Camera Deputaților. Acesta include amendamentul deputatului PNL Andreea Paul pentru majorarea valorii nominale a tichetului de masă la 15 lei, de la 13 lei, cât prevedea proiectul inițial de lege. Raportul final urmează să intre in urmatorul plen al Camerei Deputatilor.

“4 din 10 romani traiesc in risc de saracie si de saracie extrema, conform datelor oficiale. Circa 2 milioane de români lucrează cu salariul minim pe economie si ei sunt principalii potentiali beneficiari, alaturi de ceilalti salariati pe care angajatorul opteaza sa-i stimuleze prin oferirea de tichete de masa. Acest sistem este optional si reprezinta unul din mecanismele motivationale ale salariatilor la dispozitia angajatorilor. Valoarea majorata a tichetului de masa de 15 lei reprezinta echivalentul real al unei mese calde de pranz pentru un angajat si 0,52% din salariul mediu brut pe economie in prezent. Majorarea valorii cuponului de la 9,57 lei in prezent, la 15 lei in urma acestui amendament la lege, reduce costurile cu tiparirea si emiterea tichetelor de masa oferite, iar cuantumul total al tichetelor oferite ramane la optiunea angajatorului”.

Petiţie pentru ieftinirea medicamentelor, lansata de PSD

Partidul Social Democrat a lansat marţi o petiţie pentru ieftinirea medicamentelor cu 35% de la 1 noiembrie, amintind măsura adoptată în 2015 de guvernarea PSD prin care medicamentele originale care îşi pierd patentul se ieftineau automat cu 35% şi ajungeau la nivelul preţului medicamentelor generice echivalente.

Potrivit unui comunicat al PSD remis marţi agerpres, măsura ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 iulie 2016, însă a fost amânată de actualul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, până la data de 1 noiembrie. În acest context, PSD îi invită pe cetăţeni să semneze petiţia, pentru ca Guvernul Cioloş să nu mai amâne încă o dată ieftinirea medicamentelor.

Petiţia poate fi semnată online pe pagina de Facebook a PSD sau pe site-ul www.petitieonline.com(http://www.petitieonline.com/psd_te_cheam_sa_semnezi_pentru_ieftinirea_medicamentelor).

“Această petiţie este un avertisment pentru actualul Guvern. Iar dacă Guvernul refuză totuşi deblocarea ieftinirii medicamentelor, vă asigur că aceasta va fi una dintre primele măsuri pe care le vom lua dacă vom reveni la guvernare, după alegerile din 11 decembrie”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Premieră în Austria pentru documentarul ‘România: patru patrii’

Filmul documentar ”România: patru patrii”, cu regia şi scenariul semnate de Alexandru Solomon, va fi prezentat miercuri în premieră în Austria, la cinematograful Village Cinema din Viena. Va fi prezentată versiunea în limba germană, proiecţia fiind urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu scriitorul Norman Manea şi producătorul Ada Solomon. Evenimentul marchează debutul unui turneu literar al scriitorului în Austria, informează ICR Viena.
Documentarul, realizat în 2015, îi are ca protagonişti pe Norman Manea, Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu şi Florin Lăzărescu. Patru scriitori, patru stiluri şi patru generaţii diferite; doar o singură ţară: România. Filmul descrie experienţele lor de viaţă şi desenează astfel un cvadruplu portret al României: tânără în raport cu alte ţări, dezamăgită de imaginea sa peste hotare, deprimată sau exaltată de istoria sa recentă, mereu iritată de poziţia ei periferică în Europa. Şi totuşi plină de umor.
Pentru Norman Manea, România înseamnă şi experienţa exilului: deportat în Transnistria la 5 ani, s-a strămutat la New York la vârsta de 50 de ani. Şi-a luat însă cu el limba română – ”cum îşi duce melcul cochilia”. După 13 ani de gazetărie politică şi acţiune civică, Gabriela Adameşteanu s-a întors la literatură şi continuă să descrie ”dimineţile pierdute” ale României. Pentru Mircea Cărtărescu ”să fii român înseamnă să fii păstor al ruinelor”. Cel mai tânăr dintre cei patru, Florin Lăzărescu, se împarte între organizarea unui festival literar, fotografie şi scris. În urmă cu douăzeci de ani un prieten i-a prezis că ”România va fi o ţară civilizată când vei vedea pe stradă maşini decapotabile. Cu toate acestea – observă Lăzărescu – decapotabilele au apărut, dar civilizaţia se lasă aşteptată”. Patru geografii subiective se suprapun şi alcătuiesc o hartă complexă şi surprinzătoare a unei ţări care încă îşi mai caută locul în lume.

”România: patru patrii” face parte din seria de filme documentare ”Europa scriitorilor” produsă de canalul Arte. Cele 16 documentare interoghează scriitori din tot atâtea ţări şi vorbesc astfel despre criza europeană, despre literatură şi despre identităţi naţionale. Ţările portretizate sunt Belgia, Portugalia, Islanda, Austria, Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Turcia, Germania, Grecia, Italia, Danemarca, Ungaria, Spania, Franţa şi România.
”România: patru patrii” este o producţie Les Films d’Ici 2, ARTE France, Hi Film Productions în coproducţie cu TVR – Societatea Română de Televiziune, cu sprijinul Centre National de la Cinématographie et de l’image animée (Franţa).

Norman Manea (n. 1936) este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi ”writer in residence” la Bard College, New York, scrie ICR Viena. De la debutul din 1966 şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992 a primit Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur, în 1993 Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de ”Literary Lion” al bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit Premiul internaţional de literatură Nonino pentru ”Opera omnia”, iar în 2006, Premiul Medicis Etranger pentru ”Întoarcerea huliganului”. În 2010 a primit distincţia ”Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres” din partea guvernului francez, iar în 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură. În 2013 şi 2014, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Literatură.
Norman Manea a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii şi a valorilor româneşti, pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere. Norman Manea a câştigat Premiul Târgului Internaţional de Carte din Guadalajara (FIL 2016) pentru Literatură în Limbi Romanice. Premiul îi va fi înmânat pe 26 noiembrie, la inaugurarea celei de-a XXX-a ediţii a FIL (Feria Internacional del Libro) din Guadalajara.

Alexandru Solomon a debutat ca operator, apoi ca director de imagine, iar din 1993 semnează regia de documentare. S-a impus în cinematografia românească prin trei documentare de referinţă: ”Marele jaf comunist” (2004) despre reconstituirea celebrei tentative de jaf a Băncii Naţionale a României din 1959, ”Cold Waves – Război pe calea undelor” (2007) – povestea postului de radio Europa Liberă şi ”Kapitalism – reţeta noastră secretă” (2010) care descrie drumul de la un comunism cu faţa urâtă la o democraţie originală de piaţă. Din 2006, Solomon este directorul Festivalului de Film Documentar One World România.

Raport despre starea plajelor

Sezonul estival tocmai s-a ȋncheiat, iar una dintre cele mai importante piedici din calea desfãşurãrii unui turism civilizat şi bine structurat a rãmas nerezolvatã.

Deşi litoralul a atras ȋn sezonul 2016 cu pânã la 11% mai mulţi turişti faţã de anul trecut,  perioada medie de şedere a unui turist pe litoral a scãzut faţã de anul precedent de la 3 zile la 2,9 zile. Este posibil ca aceastã cotã redusã a duratei medii de şedere se datoreazã şi plajelor slab amenajate şi aglomerate. Agenţii din turism sunt obligaţi sã accepte pretenţiile unor firme care nu au nici o legãturã cu acest domeniu, dar cãrora legea le permite sã subȋnchirieze plaje din dreptul hotelurilor sau unitãţilor turistice, ce-i drept pe niste preturi mari, iar aceastã situatie se regãseste in pretul final, foarte mare, pe care turistul este obligat sã-l plãteascã pentru a sta pe plajã.
Problema administrãrii plajelor este una veche asupra cãreia am atras atenţia ȋn mai multe rânduri. Proprietarul plajelor este statul român aşa cum este şi firesc, dar dreptul de administrare ȋl deţine Administraţia  Naţionalã ”Apele Române”, care a dovedit cã interesul care primeazã sunt banii şi nu dezvoltarea localã.
Din acest motive doresc sã lansez o tema de discuţii legatã de trecerea dreptului de administrare a plajelor din patrimoniul Administraţiei  Naţionale ”Apele Române”  ȋn portofoliul administraţiilor locale riverane Mãrii Negre. Conform  OUG nr. 19/2006, autoritãţile administraţiei publice locale pe a cãror razã teritorialã se aflã plaje cu destinaţie turisticã au  urmãtoarele obligaţii:
  • sã organizeze şi sã asigure servicii publice de salvare acvaticã – salvamar şi posturi de prim ajutor;
  • sã asigure lucrãrile de canalizare şi alimentare cu apã pânã ȋn zona limitrofã plajei cu destinaţie turisticã;
  • sã asigure ordinea publicã prin intermediul poliţiei, jandarmeriei şi al poliţiei comunitare.

Firesc ar fi, dupã ce am enumerat aceste obligaţii ce revin administraţiilor locale, ca şi dreptul de administrare al plajelor sã fie tot al lor. Administraţiile  locale sunt cele mai ȋn mãsurã sã gestioneze corect şi eficient plajele ȋn interesul celor pe care ȋi reprezintã.

Deşi acest subiect al trecerii plajelor ȋn patrimoniulul administraţiilor  locale a mai fost discutat ȋn trecut, fãrã nici un rezultat pânã la acest moment, eu am propus o temã de dezbateri şi aştept sugestii de la toţi cei implicaţi ȋn aceastã problemã, pentru ca ȋmpreunã sã gãsim soluţia cea mai avantajoasã pentru administrarea corectã şi eficienta a unei resurse naturale atât de importante pentru turismul românesc, cum sunt plajele turistice.
Mihai Tararache,
Deputat PNL de Constanta

Despre primul și singurul proiect politic creat de la zero de tineri neafiliati politic

http://recruiters-connection.com/custom-essay-company custom essay În urmă cu un an și jumătate, mai exact pe 25 aprilie 2015 patru tineri au decis ca împreună să pună bazele primului partid creat de la zero, format din tineri care nu au mai fost în alte partide. De un an și jumătate, mii de tineri din toată țara dezvoltă proiectul numit Noua Românie iar acum se pregătesc de primul lor test electoral: participarea la alegerile parlamentare.

Într-o țară în care mulți spun că NIMIC nu se mai poate SCHIMBA, o echipă inimoasă formată din tineri dornici de schimbare, dovedesc că și în România se poate să pui bazele unui proiect curat, de la zero, fără a te murdări sau compromite.

Alături de Cosmin Grancea, Dan Truția și Cristian Drăghiceanu am pornit pe un drum necunoscut, plin de piedici, obstacole, urcușuri și coborâșuri, cu gândul de a încerca să schimbăm ceva în România, pentru noi toți românii.

Am crezut și încă mai credem că împreună cu românii care știu ce își doresc, putem schimba lucrurile în avantajul nostru, al tuturor.

În prezent, în medie, în fiecare oră, un român se înscrie în Noua Românie. Până în prezent, au refuzat peste 2100 de cereri de înscriere întrucât nu acceptă membri doar de formă. Principala condiție pentru a putea fi membru PNR este să nu fi fost într-un partid politic în ultimii 7 ani și să nu fi deținut funcții de demnitate publică.

Traseiștii politici nu sunt acceptați în PNR, iar membrii care sunt validați trebuie să se implice activ, în limita timpului disponibil, în dezvoltarea proiectului și promovarea lui în rândul românilor.

Românii au înțeles la fel ca și fondatorii PNR, că schimbarea nu se poate face cu aceeași clasă politică coruptă care a adus România în situația catastrofală de azi.

Presa din România nu se înghesuie să promoveze Noua Românie. Chiar dacă nu auzi despre PNR la tv sau în presa națională, echipa lucrează în liniște. Ne pregătim pentru parlamentare cu scopul de a face pragul de 5% și să reprezinte cât mai mulți români în Parlament.

Membrii din Noua Românie sunt hotărâți ca indiferent de greutăți și volumul de muncă, să nu cedeze, să dezvolte proiectul și să convingă românii că ei sunt adevărata alternativă la actuala clasă politică și că nu vin să fure ceva sau să manipuleze pe cineva.

Într-un noian de minciună, prefăcătorie, promisiuni goale și vorbe fără conținut, Noua Românie nu îți vinde gogoși electorale și nici nu îți promite grătare cu mici și bere, tone de lapte și miere și nici nu te manipulează pentru a-ți lua votul. Noua Românie e altceva. E acel ceva ce de 26 de ani cu toții am sperat, cu toții am așteptat.

Noua Românie s-a născut din dorința de mai bine, din suferința a milioane de români, din speranța că și la noi se poate să avem ”sarea-n bucate”.

”Dacă vrei, poți”, este motto-ul proiectului național ”Noua Românie”, prin care tinerii români care nu mai vor să se lase conduși de lideri corupți, trec de la vorbe goale la fapte reale.

Noua Românie este primul partid din România din ultimii 26 de ani care este format din tineri neafiliați politic și este format în afara sistemului politic actual.

Elena UDREA face dezvăluiri despre apariția ultimului dosar în care este cercetată

Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, este urmărită penal, sub control judiciar, de Direcția Națională Anticorupție, pentru instigare la abuz în serviciu și spălare de bani. În același dosar a fost pusă sub control judiciar și Elena Udrea. Fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea, invitată la ”Dosar de politician”, susţine că ancheta DNA privind campania lui Băsescu din 2009 se axează doar pe implicarea ei şi a Ioanei Băsescu.

Al câtelea doar este nici nu mai este relevant. Relevant este că apare, din nou, la momentul potrivit. Dosarele mele apar atunci când trebuie. Acum a apărut odată cu dosarul Ioanei Băsescu pentru că vine campania electorală iar partidul lui Traian Băsescu nu trebuie să intre în Parlament. Traian Băsescu nu trebuie să aibă nicio șansă să devină prim-ministrul României.

Acum, înainte de campania electorală apare acest dosar care se referă la finanțarea campaniei prezidențiale din 2009”, a declarat Elena Udrea, la B1 Tv.

Era Vasile Blaga (șeful campaniei electorale din 2009 – n.r.). Eu eram unul dintre membrii echipei de campanie. Erau două locații de unde se desfășura campania – campania mare, în care era implicat și partidul și care se coordona de la Modrogan și o parte a echipei de comunicare care a avut ca activitate și implicarea în promovarea referendumului privind reducerea numărului de parlamentari. O parte din comunicare se desfășura din sediul din Lipscani. Acolo eram eu, erau și alți membri de partid”, a mai spus Udrea.

Fostul ministru a mai precizat că în cadrul noului dosar de la DNA se anchetează doar aspecte care au legătură cu numele său și cu cel al Ioanei Băsescu, nu întreaga campanie electorală.

Indiferent care sunt aspectele la care ne uităm, acesată campanie, inclusiv finanțarea campaniei, s-a făcut identic ca la orice candidat și ca la orice alt partid. Sigur, doamna Kovesi a dorit să înceapă cercetarea cu campania lui Traian Băsescu.

DNA verifică doar aspecte legate de Elena Udrea și Ioana Băsescu, nu verifică toată campania electorală.

Acuzația este că eu știam ce firme urmează să execute materialele de campanie și unde urmează să se facă plățile și că știam și de unde veneau banii, bani aduși de altcineva, de membrii de partid… Asta este acuzația, că eu știam.

Sediul de pe Lipscani a fost închiriat pentru că Traian Băsescu, fiind președinte în funcție, nu putea merge într-un sediu de partid. Atunci, s-a făcut un sediu separat, unde Traian Băsescu oricum nu a venit aproape deloc”, a mai spus Udrea.

Percheziții de AMPLOARE în București și alte județe

Poliţiştii bucureşteni efectuează miercuri dimineaţă 20 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov, Teleorman şi Argeş, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani în domeniul comerţului cu feroaliaje nobile şi de masă, prejudiciul adus statului fiind de aproximativ 16 milioane de lei.
Descinderile au loc într-un dosar instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Potrivit unor surse judiciare, persoanele care au implementat circuitul evazionist sunt locuitori ai comunei Sinteşti, judeţul Ilfov.

“Din datele şi probele administrate în cauză, rezultă presupunerea rezonabilă că bănuiţii, în perioada 2010 – 2012, au creat un circuit comercial fictiv, înfiinţând şi coordonând mai multe societăţi comerciale cu comportament de tip ‘fantomă’, efectuând tranzacţii cu feroaliaje nobile şi de masă achiziţionate din spaţiul intracomunitar, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale”, informează Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului Bucureşti (DGPMB).

Mai multe persoane vor fi audiate la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Potrivit anchetatorilor, suma totală rezultată din circuitul de spălare a banilor este de aproximativ 20 de milioane de lei.

Acţiunea beneficiază de suportul de specialitate al Unităţii Teritoriale de Analiză a Informaţiilor din cadrul IGPR.